Dimineața pe răcoare/Le place înghesuiala mare

No, știți doar cum îs bătrânii și autobuzu', frați ca rumânii și codru' (de aia îî gunoi în pădure de te dă afară). Da no, îs oamnei și ei, tre să își rezolve una, alta și nu știu de ce am fost asa ignorantă până acum, că doar și ei au chesti importante de rezolvat dimineața, am tot suspectat că se duc toți la piață și stau acolo până se deschide. Dar nu! Am auzit o discuție recentă în stație, la ora 7:30 :
O tipă tânără zice către ceea ce eu am concluzionat că e vecina de bloc: -Da unde te duci așa de dimineață, tanti?
Tanti (65-70 de ani): -Apăi m-am pornit să rezolv o treabă.
-Păi așa de dimineață?
-Apăi acuma, că am promis cuiva că îi duc ceva și m-am pornit acum.
-Aha, păi pare urgență,  spor și zi bună!
-Aaa, păi da, m-o rugat pretina mea din cartierul x (în partea ailaltă de oraș) să îi duc niște borcane goale că vrea să facă compot și nu mai are.


Deci, vedeți? Mai important de de atât nu se poate. S-a înțeles? Au voie să îți dea coate ca prindă loc!

Despre 'jurnalism', fara sa ma pierd cu Firea.

Departe de a comenta campania electorală sau alegerile oricui, o să pomenesc tembeliziuni și așa ziși jurnaliști, sau cum s-or numi!

Și nu de toți, că nu-s în măsură.

Pot doar să vă promit că ai mei nu s-or mai uita veci la Antene, poate doar la parabolice. Asta în condițiile în care știre din miezul zilei sublinia subtil că în diaspora sunt secții de votare goale. Și în condițiile în care știm (cei care avem minte să știm) cum a fost de fapt situația. Și în condițiile în care copilul alor mei (frate-mio, adică) a stat 3 ore jumătate să voteze în Hamburg, și chiar regret să scriu asta, dar ăsta e caz bun!

Cum credeți mă orbilor că se va mai uita careva om cu minte la voi, când cine știe câți alți copii sau nepoți sau alte rubedenii au stat la cozi în majoritatea țărilor din Europa? Ce aveți în capul ăla și pe câți bani mințiți? Cu ce v-o putut manipula așa de rău încât nu vedeți diferența între plasa cu bunătăți mâncabile și oala cu răhățel?

Țara noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un Șirag de Școală moartă/ Și prin cârciumi revăsată

Erau zilele când mâncam nuci și urla mama la mine ca eram toată neagră pe mâini! Erau zile când era musai să mă duc mai repede în casă să mă „obișnuiesc cu programul”. Erau zilele acelea când mergeam la cumpărat de adidași noi și mama încerca să resusciteze vechiul ghiozdan. Astea erau zilele de început de septembrie, înainte să înceapă școala, zilele alea care nu îți imaginai că o să mai vină și chiar sperai că 3 luni de vară înseamnă de fapt o veșnicie!
Cred că mă număr printre norocoși. Am avut parte parțial de școală cu predare în limba germană (cls. 1-4), unde învățătoare avea o metodă de predare ... să zicem, mai altfel (că occidentală poate sună mult pentru vremea aia)
Să vă explic: Orice desen, lipit oriunde pe perete, era considerat ”inventivitate”, nu ”neascultare”, așa că puteam lipi ce vroiam, unde vroiam (astfel nicio bancă nu era murdară de desene făcute cu pix sau de versuri din preacunoscutul compozitor Halex Velea). Religia ni se predase dezorganizat, fiind clasă cu elevi evanghelici. Ortodocșii (eu) aveau un loc rezervat ”la români în clasă” dar nu ne-a marcat și nici nu ne-a stresat cineva să luam parte la orele respective (puteam la fel de bine să asistăm la orele evanghelice predate de educatoare). La ora de muzică învățam cele mai tari cântecele, socializam, repetam pentru diverse scenete. Ni se preda matematica în limba germană, la fel istoria României si Geografia.
Aveam bibliotecă de unde puteam lua cărți și responsabilitatea era lege (aveam voie să păstram cartea 2, 3 săptămâni, dar era o mândrie pentru că la vremea aceea nu se găseau ușor cărți in limba germană, mai ales ”la sat”). Ieșeam la tablă zilnic, ni se preda interactiv și cu răbdare. Nu știam ce înseamnă frica de ieșit la tablă, știam că greșeala se corectează, nu se pedepsește și prieteniile făcute în acei ani au durat până în prezent.
Visul nemțesc a încetat odată cu clasa a 5a. Continuarea școlii în limba germană costa, deci nu am continuat școala la oraș, am rămas la sătuc că, doar, doar, se obișnuiește fata!
Dar ce să vezi, că fata este suparată și în ziua de azi! Și nu pentru necontinuarea visului nemțesc, ci pentru primirea nejustificat de urâtă a ceea ce se vroia ”visul românesc”. Transferul în altă clasă e oricum ceva destul de marcant, deși găsisem conexiuni și interese comune încă din primele minute.
Fiind aia nouă, în jur se dezvolta o curiozitate dubioasă, atât din  partea mea (”oare cum e aici?”) cât și din partea colegilor (”oare cum e acolo de unde vine asta mică?”). Astea sunt oarecum dubios de normale.
Dar ce faci când profesorii sunt mai răi decât elevii? Ce faci când ei vor să evidențieze că sistemul lor e mai bun și că ce simți tu e fix 0? Da, nu uit primele zile din clasa a 5 a niciodată, când toți profii vroiau să vadă ce pot, ce am învățat ”dincolo”, în sistemul ăla mult mai bun decât al lor. Câțiva m-au marcat. Cum sa râzi de mine că nu știu să-l fac pe do major? Cum să mă faci de râs in fața acelora care mi-erau necunoscuți râzând că nu fac bine cheia sol? Cu toată sinceritatea, mă cac în do major. Poate sună bine.

Și asta a fost doar profa de muzică.
De ce să facă diferențele și mai vizibile? De ce să nu accepte un sistem nou de predare? De ce să arate că-i cel mai tare? Eh uite, pentru că poate.
Revenirea pe linia de plutire a fost posibilă, dar grea. Și am păstrat ce-am știut că-i mai bun din toate experiențele astea. Dar nu voi povesti niciodată cu drag de anii gimnaziali, în schimb voi lăuda mereu sistemul din școala primară. Așa că să tragă profa de muzică concluziile! :)



Ideea din spatele povestirii cu sunet e că nu e cazul să ne mirăm că vedem din ce în ce mai mulți copii prostănaci. Cum să crească altfel dacă sistemul e ostil? Așa-s românii, percep totul extremist.
Păi cum se împacă gadgetul cumpărat la începerea școlii cu popa care le zice să fie cuminți și să-i asculte pe părinți? V-ați prins? Nici una din ăstea două treburi nu au ce căuta în prima zi de școală. Și asa se vor naște generații de profi frustrați și elevi phrintsi  și phrintzese pentru că valorile elevilor buni se vor pierde în frustrările profesorilor și valorile profesorilor buni vor fi ”ciordite” de cei care scriu versuri de-ale lui Alex Velea pe bănci.

Mireasa frumoasa esti/Pari ca ai fugi in Costinesti!

10 motive pentru care, momentan, mai bine as pleca in 5 concedii exotice decat sa ma marit:

1. As cheltui la fel de multi bani pe o nunta, ca pe cele 5 concedii
2. Mersul in concediu nu atrage niciun fel de obligatie 'dupa'
3. Ma intorc mai bogata spriritual din concediu, incarcata de energie pozitiva, nu de stres si nopti nedormite
4. Cand plec in concediu nu tre sa imi fac programare la coafor/mani/pedi/machiaj
5. Toate bagajele la un loc nu-s la fel de umflate ca rochiile de mireasa din comert
6. Dupa concedii e logic sa intrebi: na cum s-a schimbat viata ta? Dupa nunta nu prea, ca se presupune ca stii cu cine te-ai maritat si nu se schimba mare lucru.
7. Nu tre sa imi fac liste cu "cine a fost in concediul alor mei, ca sa merg si eu in concediul lor"
8. Nu pretind bani de la nimeni ca sa merg in concediu (da' ce fain ar fi sa veniti cu plicuri de bani!! :))) )
9. Am 5 'luni de miere'
10. Nu tre sa-mi fac griji ca imi fura careva pantofu'!!

Hai, care ma ajuta cu mai multe motive? Accept si reversul medaliei, NU ma iau de nimeni, dragele mele mirese la care am fost la nunta sunt frumoase si fericite si sper ca observa toata lumea ca acest post este despre mine (rebela si inconstienta!!)

Sunt bătrân și-i tare bine/Sunt mai ECO decât tine

NU ai să crezi!! Iată 6 situații în care batrânii demonstrează că ei sunt mai atenți cu mediul înconjurător și cu ei înșiși decât mulți dintre noi!

1. Pentru că sunt zgârciți, toți merg la magazin cu plăsuța de acasă, nu cumpără plase de 20 de bani de la casă. (Vă spun sincer că e așa de simplu de aplicat, mai ales că, din punctul meu de vedere, apocalipsa în România va veni când ne vor sufoca pungile de plastic și peturile. Cu asta sunt de acord!)
2. Folosesc doar transportul în comun, la orice oră, pe orice vreme. Și ei fac asta numai și numai pentru că noi nu avem în România o cultură a bicicletelor!!!
3. Mănâncă des de post, deci mai puțină carne.
4. Nu folosesc spayuri sau antiperspirante deci nu elimină substanțe chimice în aer și nu își introduc substanțe chimice în corp!
5. (Cei care își permit) merg la stațiuni din țară la tratamente, deci încurajează turismul la nivel național!
6. Fac baie doar sâmbăta, deci folosesc puțină apă!

Exagerez, și îmi place! Dincolo de faptul că nu generalizez, sunt convinsă că mai sunt astfel de situații. Shout if you know some!

'Curgetarea' de azi

De ce, de ce mama naibii să îi storci prietenului tău coșuri în oglinda din liftul centrului de afaceri în care lucrezi? Și, dacă într-adevăr faci asta de obicei (în pauza de masă de exemplu) de ce nu încetezi când intră cineva cu voi în lift?
DE CEEEEE?

Replica zilei: Ui, beibi, ce mare o fost ăsta!

Frustrare mare/Printre functionare

Da, da. Funcționarele publice. Știu că mulți se plâng, știu că mulți le-njură, dar jur ca nu generalizez. Nici măcar odată, în viața mea scurtă nu m-am dus să meargă tot ca la carte, așa că am și eu voie să-mi spun buba, nu?
M-am dus să "pun dosarul" pentru un "card european" pentru frățiorul meu mai mic (care își va petrece următorul an școlar peste graniță). Am citit dinainte tot ce trebuie (nu mare lucru) și m-am dus să "aplic". Aparent, ce putea merge prost?

1. Cerere completată... check.
2. Adeverință de la facultă...check
3. Copie buletin...check!

  Stând la ghișeu, văd în geam lipită o foaie unde scria că adeverința de facultă trebuie vizată la ghiseul 7 (altu; decât ăsta la care stăteam eu). Mno bun, chioara de mine, asta e, părăsesc coada și merg la celălalt ghișeu (cealaltă coadă). Îi dau adeverința, îmi cere și copia de buletin, scriu o declarație (nu, nu de iubire) și îmi întinde adeverința vizată. Stau să îmi dea copia de buletin, nu mi-o dă, i-o cer, zice că aia trebuie să rămână la ea. (???)
-Îmi faceți atunci o copie? Am nevoie la ghișeul 2 de ea.
-(mi-o întinde) Mergeți si faceți-vă copie.

Naiva de mine! De când cred eu că poți face ceva pe banii statului? E total ilogic să fie un xerox acolo, din moment ce există xerox la blocul vecin!!!

Am rezolvat, m-am întors, am aplicat.

După 3 zile, merg la "ridicat".
Doar o persoană în fața mea! Duamne, ce superbinecuvîntată! Scap repede! Aaaannnd .... nu mai merge imprimanta.
Domnu' din fața mea: - Da' ce s-a întâmplat?
Tanti de la ghișeu: - Nu și-o băut cafeaua.
Amuzaaant!


Scoate tonerul, îl scutură de câteva ori... nimic (la bărbatu-so poate merge ! ). Îi mai dă două palme... Nimic.

Ajung la ghișeu, încă scutura toneru. Între timp, neispirata de mine o întreabă pe atotștiutoare: - Înțeleg că o să primesc un certificat înlocuitor, se poate emite, totuși, card în situații excepționale?
Răspunsul a venit ca un reproș la îndrăzneala mea.
- Domnișoară, nu înțeleg de ce mă întreabă toată lumea treaba asta! Are exact aceeași funcție ca și cardul. E exact la fel, numai că e o singură mașina care face carduri pe toată România, și din cauza contestațiilor nu au reușit să termine licitația la timp, și astfel dau doar certificate. Da de ce, ce contează? Bine că e și atâta, ca eu pe vremea mea nu aveam așa ceva, trebuie să ne mulțumim cu ce avem (SOO FUCKIN WRONG și atât de tipic la noi).
Îi zic: - Păi din moment ce se numește "card", lumea se așteaptă la CARD. Dacă s-ar numi certificat, n-ar mai zice nimeni nimic. Corect?
Zice: - Da, io înțeleg, da repet, tre să ne bucurăm că avem ocazia să facem și așa ceva.

Între timp, imprimanta băutoare de cafea tot nu se trezise, așa că tanti s-a decis să meargă la colega, să printeze și să mă rezolve.
Când s-a întors: Vai, scuze da imprimanta asta nu merge.
Zic: Nu-i nimic, trebuie să ne mulțumim cu puțin. 

There's no turning back

E un fel de complot, care a început aici.
Să încercăm deci, să fim mai buni, să lăsăm în urmă citate și propoziții semnificative, care să îi bucure pe alții când stau pe feisbuc pe budă. Să vadă ceilalți ce ne fată creierașul la ceas de noapte.
Și ca să las și eu în urmă filozofeală curată, ascultați-mă pe mine:

În viață, ai grijă cui îi intorci spatele. S-ar putea să doară!

Hai în club, că-i așe bine/ Tăți îs transpirați, ca tine!

Îi explică cineva mini-ecologistei de mine de ce mama naibii se aruncă cu servețele în sus în club? Se întâmplă ceva? Vrem să ștergem aerul de transpirație? Să tapetăm frumos pe jos cu șervețele-mozaic?
Să dansăm dansul focii turmentate când se lipesc de papuci și încercăm cu disperare să le dăm jos?

Sau e doar ideea ca taaare ne place să ne pice ceva de sus? ;)

Ia-ti mireasa ziua buna/de-acum manci numa leguma!

Se stie, printre apropiatii mei, ca nu-s mare fan nunti. Departe de a critica nuntile, explic doar atat: Din punctul meu de vedere e prea multa bataie de cap pentru o zi!

De ce m-apuc sa scriu asta? Din cauza unei experiente deloc placute legata de meniul unui restaurant la un astfel de eveniment.

Mananc rar carne si mi-e bine. NU zic ca e bine ca mine, nu o sa ma iau niciodata de colegu' care manaca ceafa de porc. Dar asta e alegerea mea, la fel ca oricare alta alegere a cuiva. E ciudat ca daca intr-un grup cineva spune ca tine post, nu se mira nimeni, daca le zic ca nu mananc carne (sau mananc rar), intrebarea de dupa e: " De ce ai face asa ceva?"

E ciudat ca pentru cei care isi schimba metabolismul pe considerente religioase nu exista astfel de reactii, pe cand eu daca le explic ca aveam probleme in trecut si ma durea stomacul dupa orice masa (pentru ca era gatita gras, cu carne) tot nu e de inteles (ca o explicatie suplimentara: nu suport carnea tocata, nu am mancat niciodata chiftelele din pachet puse de mama, cu snitelele ma intorceam acasa in fiecare saptamana si le manca cainele, in schimb mancam zacusca!)

Ca sa revin la legatura cu titlul: meniurile ovo-lacto vegetariene in Sibiu sunt jenibile. Si nu punem la socoteala pizza vegetariana cu legume congelate si cascaval. Sunt atat de neispirati incat daca ai lasa un copil de 5 ani sa isi imagineze o mancare fara carne, ar avea o idee mult mai buna. Si vorbesc de restaurante, unde chiar daca ti se comanda asa ceva extrem de rar, ar trebui (daca te respecti) sa ai un plan de rezerva. Sa fim seriosi, nu-s mare gatitoare, dar e plin Google de retete si nu iti cere nimeni cele mai scumpe ingrediente, dar ceva comparabil cu un meniu complet al unui mancator de carne.

Din nou, subiectul nunti. Restaurant in Sibiu, undeva pe Cibin. Stiau ca au 2 invitati care vor sa primeasca meniu fara carne. Aperitiv: Varza rasa, morcov ras, 4 rosii  cherry si 4 bucatele cat unghia mare de mozarella. Hai serios? Cand mama naibii o sa intelegeti ca a fi ovo lacto vegetarian nu inseamna ca manc doar frunze?

Bine ca am mancat acasa, am zis. Cand au trebuit sa serveasca pestele, a venit un chelner disperat si rusinat sa intrebe: " Da peste, peste nu mancati?" M-am uitat la prietenul meu, am zis ba da, hai, fie, mancam, nu murim, da aia chiar nu au avut plan de rezerva in caz ca NU mancam peste??

Mi se pare jenant. Evident ca mai departe am primit clasicul cas pane.

Dupa o saptamana, la o nunta in Maramures am primit un meniu genial. Pe bune, rulade cu cascaval, vinete, sarmalute cu soia si legume... Dar acolo a fost ceva si mai amuzant: S-a servit supa, evident cu carne. Noi (3 oameni in cauza) n-am mai primit supa (oricum am mancat destul, nu era musai, zau).

Cand sa ne puna bol cu supa cu carne in fata, le-am zis ca aici e partea fara carne (pana in momentul

acela servirea a fost f buna). A adus intr-un final un bol cu supa din care au scos carnea! :)) Numai ca nu au strecurat-o pe toata si le-am atras frumos atentia ca nu-i necesar sa ne prosteasca ca la gradi, o fi 3 dimineata da nu-s fraiera (replica a fost ca nu au ciorba fara carne si i-am zis ca atunci sa nu ne serveasca cu nimic)

Si nu, nu-i vorba de fitze sau alte, e vorba doar ca sunt atatea meniuri pe care le poti concepe si fara carne de nu isi mai dau rand siteurile sa le publice.

Cum se respecta postul altora, sa se respecte si alegerea mea.

O zis cu soare, nu unsoare, da?:)

1.6m

M-apuca ashea o stare inainte de avalansa de promotii roz de 14 - si eu ii zic inspratie.
N-o sa scriu ca mi-i scarba de love day, numa` ca mi-i scarba.

In alta ordine de idei, stiti ca-s juma' de metru, nu-i un secret.
Si pentru asta uneori caut inspiratie pe guagal pentru anumite lucruri care tin de fesian.
Si am dat peste un forum unde se bateau in replici "inalte" si "piticanii", aducand argumente de ce unele tre` sa fie pe podium si atele nu, de ce 42 la picior o sa fie mereu urat la fel si sanii cat samburii de cirese, nasu cat titanicu sau ochii bulbucati.
Cine n-ar vrea sa fie perfect? Apai nimeni nu-i. Asa ca cut the bullshit (cacofonie intentionata)

Astfel mi-a venit ideea unui grup de FB unde am invitat jumatati de metru (nu chiar, 1.60 maxam)
Schimbam impresii, radem, publicam articole, linkuri sau poze. Toate in limita bunului simt si fara a denigra pe nimeni. Daca suntem destul de implicate si doritoare, ne intalnim si la povesti (in Sibiu). Nu-i un suport grup, nu ne plangem de mila, nu radem de altii, asta ca sa fie clar.

Daca stiti gagici care vor povesti culese si alese va rog sa le directionati catre mine. E doar o pagina de destresare!

Thank you! 

Chat-Taxi

Ajungi prea tarziu la servici? TAXI!
Ploua si nu vrei sa iti strici freza?TAXI!
Mergi pe tocuri mai mari ca tine?TAXI!
Esti baiat gigel si nu vrei sa ti se ude tenesii de pe net?
Iesi din club beat/a?TAXI!

Desigur, taxiul e mereu o solutie. Pentru grabitii de noi...
Si de cate ori in masina salvatoare nu mirosea a fum de tigara si a patura de lana? Si taximetristul era la prima cursa si "n-are sa schimbe"? Sau e la ultima si iti povesteste de ce ii uraste asa mult pe politicieni?
Unu' chiar ne-a povestit ca domnu primar din Sibiu exagereaza cu sensurile giratorii si in timp ce strazile erau in constructie a furat si el niste piatra cubica sa isi paveze in curte si sa isi amenajeze un mic sens giratoriu:)
Partea faina la oamenii astia e ca pot sa iti povesteasca orice, ca nu ai cum (si e total neinteresant) sa ii verifici daca e adevarat sau nu.
Unu mi-a povestit  (intr-o cursa de 7 minute) ce mancare face nevasta-sa de craciun. Si ca el prima data cand a vazut o banana a mancat-o cu coaja. Si kiwi la fel.

Eu propun sa scada pretul cu cat e mai lunga conversatia. Ce bine ar fi pentru toata lumea...

Super ofertul

Stim ca in dreapta, in paina de FB apar diverse reclame, in functie de clickurile noastre. Mie imi apar numai reclame la papuci, chiar nu stiu de ce...:-?
Dar nu mai are rost sa scriu ca asta atrage in mare parte omul plictisit, doritor de clickuri. Da cand vezi asa ceva, mai dai click? De unde stii ca papucu' nu vine fara toc din moment ce titlul arata asa? :))

Frendus vânătorus

Nu, nu, nu. Nu voi scrie despre avantajele retelei de socializare cu Falbastru. Nici despre dezavantajele ei. 

Dar ma dispera, ma enerveaza la culme cererile de prietenie fara nicio logica. Bine, bine, am inteles, Falbastru ne aduce impreuna, dar cu un scop. Daca avem prieteni comuni "Cofetariabombonica" sau "Clubuldestriptis", NU inseamna ca avem vreodata ceva de discutat. Inseamna ca am fost amandoi/amandoua in acelasi loc. Asa cum ai fost si cu buna-ta sau vecin-to, nea Ion. N-am pile pe la cluburile alea, jur, pe cuvant, deci nu ai ce castiga pe partea asta. Nu primest o prajitura gratis de la nimeni, nici like-uri obosite. Nu imi da requesturi numai pentru ca iti place poza mea de profil, pentru ca poate nu-s eu. Daca vrei sa ma contactezi, trimite-mi un mesaj, zi ce vrei de la viata mea, eu nu o sa-ti dau ce vrei, judec frumos daca are rost sa dau clik-ul de rigoare si gata. Daca vrei sa iti maresti lista de facebook cu cat mai multi prieteni, treaba ta. In viziunea mea, e doar ca atunci cand iti umpli cosul de cumparaturi cu 5 pachete de prezervative, dar esti virgin. 

Situatie la fel de deranjanta e aia cand ne stim, nu ne salutam, ne-am vazut, sa zicem, pe hol la faculta. Imi stii prietenii, nu pe mine. NU tre' sa ne imprietenim cu totii pe planeta asta, mersi. Deci friend requestul tau e ca o semnatura pe o foaie goala, adica "sens-less". 

E foarte bine ca exista "ignore". NU inseamna ca-s o ignoranta, ci ca ma gandesc de doua ori ca mai bine imi scutesc degetul aratator de click si astfel nu o sa fie necesar sa-l ti-l arat pe cel din mijloc. 

Va pup, prieteni! ;)

Nein, nein, nein, nein!

NU imi voi justifica absenta de pe blog si nici revenirea ...

Cei doi cititori fideli vor citi postarile oricand fara sa ma intrebe daca a murit blogul. Evident, nu sunt cruci postate deci blogul e mai viu ca nicicand!

Experienta absoluta de viata: Training in Germania

Nu sunt prima sau ultima. Dar compar munca pe plantatie pe care o fac la firma cu munca lor. Fara nici un fel de suparare din partea maimarilor, este munca pe plantatie numai ca nu suntem negri, suntem albi ( mai ales ca n-am mai vazut soarele de ceva vreme)

Cum e neamtu? 

Pff... asa cum il stim din clisee. 

Ii place sa se laude .. dar oricat de bine isi face treaba o persoana, sefu neamt nu va avea cuvinte de lauda. 

Pentru ca nu ii sta in fire. El e cel mai bun si el poate cel mai bine. La inceput am crezut ca numa' gura e de ei.  

Siiigur, faceeem, sicher sicher! Doar ca am un meeting de la 3. Si de la 4 altu. Si de la 5. Si maine toata ziua. 

Mno bun, nu se asteapta nimeni la alt program al unui sef de companie. Nimic de comentat. 

Da eu sunt aici 2 saptamani. TU m-ai chemat, asa ca faci frumos loc si pentru mine. Nu trebuie sa imi arati mie cat esti de ocupat ca nu de aia am venit.

Dar vai, dar stai. Am fost intrebata: "Unde se mai face asa proiect cum vrem sa implementam acum pe Germanica? A Spania?? Neaaaah, Spanien nicht gut. Franta? Frankreich? Ahahahhahahahaha" *A ras. Cu pofta. 

"Nein, nein, nein. Deutschland ii sparge la basca pe toti. Noi facem asa, modificam tot (vorbesc eu cu sefa a mare) si noi incepem si schimbam aia si aia, vedem dupa aia daca se potriveste pt celelalte tari."

Asa am facut, fara discutii. 

A, si ma cheama Frau Shukurean. Greu numele meu, de acord. Frau Shukurean, veniti la masa? Vin dara, daca platesti tu vin. Ca ospitalitatea nu e punctul lor forte.

 Totusi toate discutiile astea s-au purtat la  nivel inalt. Ma rog, ei ca in cazul meu... stim cum sta treaba. Mnu, ideea e ca sunt sefi. Treaba lor e sa faca ce vor.

Dar cand la final unu din ei a venit sa ma imbratiseze am realizat ca le-am intrat in sufletele alea inghetate. Arbeit mach frei... uhm... nein. M-am simtit captiva, dar respectata. 

Si nemtii, ca toti din companiile corporatiste, fac multe sedinte cu tema "Cum sa lucram mai bine" in loc sa lucreze naibii in timpul ala. 2 sedinte pe zi = cateva ore bune de munca.  Dar mno, vorba lunga ... bogatia omului in cazul lor, ca sunt platiti chiar bine! Why give a fuck? 

Eu in Germanica nu m-as muta. Nu as suferi ifosele cand merg cu trenul spre lucru. Au o mandrie extraordinara pe fetele alea albe si in capsoarele acoperite cu par blond. 

Da macar e buna berea, da bere buna e si la noi. Si macar aici pe strada mai vezi si barbati frumosi. 

Ps: Cand in sfarsit mi-a devenit ziua mai buna ca am avut un training cu un tip cu adevarat prezentabil am aflat cu mirare ca e.... francez. 

Vacanta part 2- OSLOve

Opera si vedere de pe cladirea operei in poza 2

 Primaria din exterior... nu ma asteptam la un asa interior totusi...

 Kitchos :P Gusturile nu se discuta;)

Street view

Now this is relaxing ;) Aaaaannnndd that's our ship!

 The perfect place to be!

Vacanta...

...intr-un loc superb. Pozele sunt facute de mine si Mishu. Nu suntem fotografi, nu ne-am gandit cum sa incadram imaginea sau la unghiul din care sa pozam, dar sunt locurile care ne-au ocupat mintile si ne-au incantat privirile timp de o saptamana. 

Asta e doar prima parte. To be continued! :) Enjoy!

 Biserica de Marmura - Marmorkirken - in Copenhaga.

 Cabanute

Kronborg Castle ( sau Hamlets Castle)

 Helsingborg - Suedia

Vedere din Spatele Castelului "lui Hamlet"

 Lejer...

 Tipicele mori de vant

 Oresund Bridge care leaga Suedia de Danemarca

 Arta, probabil :)

 Priveliste din Biserica de marmura

 Fabuloasa sirena...dezamagitor de mica. I-a fost furat capul de 2 ori :-S

 Schimbarea garzii

 Colectia de sticla de la muzeul Carlsberg: 16.453 de sticle...pline!

 Street view! Boy, I'm gonna miss that!

Lucruri simple

Era piesa aia acum cativa ani de la Activ... "In lucruri simple ma regasesc na na na ... "
Cei care ma cunosc stiu ca am o pasiune pentru ramele foto. As umple casa cu ele si chiar si peretii si tot mi-as mai cumpara. Tocmai pentru ca stocheaza atat de frumos amintirile...
Am deja o mini colectie, imi plac absolut toate tipurile dar le prefer pe cele din lemn si cu iz vintage. Am intrat (din pacate) doar ieri intr-un super butic, unde sincer m-as muta daca as putea. Si le fac reclama pentru ca au lucruri minunate! Sigur, nu e singurul de genu' dar e accesibil, e in Cluj (deci aviz amatorilor) ,e inspirational si perfect pentru lucruri simple adorabile.
 http://happydecorboutique.blogspot.co.uk/
Enjoy, o sa ii adaug si la lista mea de bloguri si in curand o sa aiba si un site de unde se pot comanda minunatiile :)

A happy day to all of you!

'Tui mama lui de respect...

Draga tanti iesita de pe la munci,

NU scrie nicaieri ca daca ai peste o anumita varsta scaunul din autobuz iti apartine. Atata timp cat esti apta sa stai in picioare, fara bagaje prea mari, nu ai 80 de ani si stai departe de locul in care stau eu, te-as ruga sa nu comentezi ca ocup locul din fata mea care tocmai s-a eliberat. Nu ma doare capu' ca esti frustrata si ma gandesc ca daca te fac batrana in alte conditii te superi. Deci nu fa pe mironosita fix in nenorocitul de autobuz ca ti-am ocupat scaunul, pentru ca platim la fel pe abonament/bilet. Si da, si io-s obosita si satula sa ma zdruncine 25u'. Dar afla ca la ora 5 cand ies de la lucru  tre sa pici de pe picoare ca sa am respect sa astept sa vii tu din fata autobuzului sa stai jos, mai ales ca observ ca nu ai cu cine sa te certi si te iei de mine, apeland la vesnica fraza aia cu tineretu'  . Esti o rusine pentru femeile din generatia ta (vreo 40 de ani avea!!!) ca le-ai facut pe toate batrane! :))
Circula te rog pe langa autobuz, acolo respectu-i mai mare. Pardon, legata de el. O sa ai un loc numai al tau! ;)

E absolut uimitor cum sunt cate unele bunici de 80 de ani care ai impresia ca isi dau duhul tinandu-se de bara in bus si te refuza cand le oferi un loc, probabil din mandrie! Ah, stiu tanti, tu esti modestia intruchipata, margelele tale galbene de plastic de la gat si machiajul cu mov mi-au aratat asta.. Si nu, nici data viitoare nu ma voi ridica.

Un inceput de samptamana ...neinghesuit sa aveti!

Oh, really?

Asta e o intamplare de anul trecut si nu stiu cum de am ratat sa o scriu, dar mi-am amintit intamplarea cand am vazut o fetita savurand o inghetata ... cu toata fatza (si rochtita, su un pic si cu sandalele) :))
Imi cumparasem inghetata inainte sa fie canicula afara pentru ca ma apasa o pofta de necontrolat...deh, girls and sweets, what can I say....
Mergeam spre casa iar din sens opus veneau o mamica si fetita ei. Fetita a fixat inghetata pe care o aveam eu in mana si a inceput sa strige:
Mami, vreau si eu! Maica-sa i-a explicat ca nu-i suficient de cald afara si ca o sa raceasca daca papa inghe ( mereu grijulii mamele astea :D ). Fetita a insitat, dandu-ma pe mine ca exemplu: "Mami, da si fata aia mananca inghetata! " Maica-sa ii da replica: "Da, dar ea e mare..."
Replica (adevarata!) pe care a dat-o fetitia: "Da .... nu-i asa mare, tu mami!" (1.53-ul meu impunator i-a fost suficient cat sa traga concluzia asta)

:)) Bang, in 15 secunde cat a durat toata faza asta m-am distrat copios. Ar fi trebuit sa ii cumpar eu o inghetata :))