Zodia ge(r)menilor

- Al meu e mai pufos... Zice Olga, colegă mea.
-Nici vorbă, pune mâna pe ăsta! ... zice Captain.
- Pfff, io nu le simt pe ale voastre... de fapt mi se pare că nu-s ce îmi trebuie mie, adaug eu convinsă. N-au destul potențial... nu-mi place să le ating, îs aspre.
-Du-te tu, zice Olga, nebună mai ești, îs de cea mai bună calitate. Pe mine mereu m-au ajutat la greu! Nu știi să apreciezi ce-i bun...
- În timpul ăsta Captain le întorcea pe toate părțile încercând să mă convingă de cât de absorbante sunt.

Asta făceam noi azi la birou, fiecare cu pachetul lui de batiștuțe ;)

Colegii mei nu se numesc așa și situația e intenționat exagerată... dar e sezonul microbilor așa ca aveți mare grijă de voi! Să aveți o săptămână minunată!

...

Mă, io pe pipițele astea colorate de la teveu le-aș exporta, că tot zice lumea că avem fete frumoase în Românica... nu de alta da poate alții ar știi ce să facă cu ele... sau poate ar învăța că ''less is more'' și nu ne-ar mai face greață cu talentele care presupun chiloți cu ața între ... emisfere. Sau poate ar învăța cât ''talent''' e necesar să ne arate și cât să rămână în sutien. Mi-e rău, zău!
Și văd că nici TEO nu-i prea încântată de apariții de genul...

Deci cu faza cu ''the bunny show'' Andreeutza m-a făcut sa sufăr... E penibil și fără sens.

Asa că după ce vedeți filmulețul pe blogul lui Teo, să reveniți să citiți un banc găsit pe feisbuc.

O fetiță intră într-un magazin de animale de companie și întreabă:
-Aveți iepulași dlăgălași?
Vânzatorului i se rupe inima, se apleacă către fetiță și îi zice:
-Sigul că avem, de cale ți-al plăcea? Vlei unul aaalb cu ochii maaaali sau vlei unul pufos, sau vlei unul gli cu ochii loșii?
Fetița se înroșește puțin, se apleacă în față și-și pune mâinile pe genunchi apoi spune:
-Cled că pe pitonul meu îl doale în cul de cale.....

Să aveți un weekend minunat!

AnI dHe LiTscHeu

A început școala! Și astfel Clujul s-a schimbat, sunt mult (prea) mai multe coolori, mai multe fiThZE, ghiozdane umflate sau poshetzele minuscule cu sclipici. Mai puțin aer de respirat în autobuz și mai multe priviri de înfruntat, plus mâini pe fund. Mai multe insigne, telefoane la 7 dimineața, povești despre întâlniri și ora oribilă de mate sau c****a din clasa de lângă.

Am observat în umila mea plimbare de la 7 jumate cu busu, mai multe tipologii de elevi. Pardon, liceeni.

1. Diva consacrată. Toată toată feșăn, cu lac roz/unghii cu gel. Vorbește taaare și mult, are în jur 2 gagici care speră ca dacă umblă cu don'șoara au șanse să fie dive și ele la un moment dat. Diva știe tot, care cu care s-a mai cuplat, de ce și cum. Are cele mai prețioase știri din toată școala și modelul ei în viață este Bianca Drăgușanu. Diva chiar știe tot, mai puțin orarul.

2. Smecheru' cu cercel... musai mare și sclipicios, cunoaște toate divele (vezi nr 1) din școală. E ușor analfabet, se împinge si e gălăgios.

3. Detașatul/detașata...sunt acei misteriosi din clasa care au un farmec aparte, nu-s cei mai deștepți dar nici nu vor să fie. Își petrec pauzele singuri sau cu detașații lor.

4. Chubby complexat.

5. Roacăru, emogirl sau fanchi plină de agrafe.

6. Timida simpatică foc dar prea speriată pentru lumea asta.

7 Sportivul, cel care face în general parte din echipa școlii (de fotbal, baschet etc)

8 Ciudatul drăguț dar uncool.

Dacă ați văzut voi altceva, let me know.

Despre compatibilitate

Vorbeam zilele astea cu cineva despre compatibilitate. Ce oare mai e și compatibilitatea între persoane? Să țină oare cont de zodii, educația primită sau de toleranța cu care ne naștem? Ne putem adapta oare să conviețuim cu oricine? Sau doar cu unele persoane? De ce ni se par antipatici unii de nici macar nu ne vine să le dăm o șansă să se prezinte? De ce le acordăm în schimb altora încredere din prima? Și, foarte important, ce rol are măsura sutienului (a se citi aspectul fizic) în aceste situații?

Concluzia mea e că totul depinde de starea în care ne aflăm când cunoaștem pe cineva. Dacă simțim că poate face parte din viața noastră, îi facem loc, fără să ni se pară că facem un efort prea mare. Dacă însă ne simțim constrânși, ne va fi cu mult mai greu să acceptăm persona respectivă în preajma noastră.

Asta se aplică și la prietenii și la iubiri. Cel mai greu e când te obișnuiesti singur și apoi ai probleme cu încrederea în oameni... dar ăsta e alt post. Și destul cu profunzimile :)

Vă dau temă de gândire!

O săptămână minunată să aveți!