BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Copilarii....


Acum cateva zile am intrat in grupul “Guma turbo” de pe Facebook. Si cate amintiri au venit odata cu asta….nu mi-a venit sa cred.

Cate 3 gume mestecam odata, nu de alta, da greu incapeau 4....:P

Eu nu fac parte din generatia “pro” si ma bucur. Pentru ca inca am prins perioada gumei Turbo si faceam concurs “cine face cel mai mare balon de guma”. Apoi guma Turbo a disparut si au aparut “Cindy”, “Minty” (parca asa era) si alte asemenea...

Noi eram obsedati de statul pe strada, cat de mult se poate, noi acolo ne “chat-uiam” cu prietenii, acolo ne pupam pe dupa porti sau blocuri. Ne jucam “de-a moda”, “doctorii’, “de-a tata cu mama”:))))))

Colectionam abtibilduri de la “Action Man” sau “Sailor Moon”, si cine avea si catalog unde sa le lipeasca era chiar foarte tare ....La fel si copiii norocosi care au fost extra-cuminti si au primit de mosh Nick sau Craciun sau de “Iepuras” un “Joc pe televizor”, unde impuscam rate sau jucam Mario in disperare...

Cine nu avea papusa Barbi din piata? (Bine, erau si papusile superprofesioniste, dar recunosc ca la momentul cand am primit o Barbie la care sa ii pot indoi mainile si picioarele eram prea plictisita si cu pretentii de domnisoara). Erau papusi mai mult ca bataie de joc, cu un smoc de par in capul lor de plastic subtire...Ne intindeam paturica pe o bucata de iarba si construiam scenarii extraordinare, cu Barbie care asteapta un Ken :P

Sau, in cazul meu care am frate mai mic cu 5 ani, eram exclusa din grupul fetelor, pentru ca “asta micu’ ” rupea capul papusilor....astfel am ajuns sa construiesc garaje, sa fac casute in copaci, sa ma joc “de-a politia”, cu grupul de baieti....

Aaaaa, dupa ce am mai crescut, am ajuns la categoria “Flori fete si baieti”, unde ne rusinam de raspunsurile pe care le-am putea da sau primi sau jocul cu sticla, unde ne rugam in secret sa se opreasca sticla sa ne pupam exact cu cine “trebuie”...

Saream cate 5 ore “elastic” fara sa ne doara picioarele, sau sa ne plangem ca e prea mare efortul...

Organizam spectacole de poezii si cantece (la care eram mai mult decat varza) dar puneam taxa de 100 de lei pentru parinti sau orice alt specator care vroia sa ia parte, apoi imparteam banii si ne cumparam...ce altceva decat guma ? (in cazuri foaaaarte bune, cumparam suc, cu gust mai mult de acid decat de suc, dar care era o incantare pentru noi).

Ce ziceti de oracole? Asteptam cu nerabdare sa citim pagina cu “ce parere aveti despre mine” (stapanul/stapana oracolului), sau pagina cu “de cine va place”...ca sa batem numai apropoul la persoana care ne placea cu adevarat....

Mie imi starnesc rasul amintirile legate de reuniunile de clasa din scoala generala, unde aveai ocazia sa “dansezi”, (evident nu se poate spune ca era dans), unde baietii din clase mai mari veneau sa vada fetele “gatite”...fete care erau clar fara machiaj sau unghii pictate, ci doar cu parul mai rebel ca de obicei si in cel mai bun caz rochite sau camasa cu blugi (in perioada mea erau taaaare la moda cozile intr-o parte si camasile colorate la fete).

Eu personal sunt socata de anul in care am fost in tabara la mare....o saptamana de cosmar pe care nici acum nu as prea avea cum sa o fac sa decurga mai bine....Pentru ca a fost destinata sa fie un esec, o intamplare de care acum rad cu lacrimi....De la furnici in camera omorate cu parfum, la toalete comune undeva intr-un campus de casute, departe de locul unde eram cazati, la o usa care nu se incuia sau la chiuveta pe care daca te spijineai cadea, pana la mers la discoteca si ramas acolo ca nu stiam drumul de intoarcere, la proxeneti care au vrut sa rapeasca 2 fete din grupul cu care eram, mancare cel putin spus oribila la “restaurantul” unde trebuia sa mancam....Chiar o saptamana de cosmar, care pe un copil de clasa a 5-a il marcheaza....

Cine nu avea pantaloni trapezi si papuci cu talpa inalta era nimic. Andre era mai mult decat o moda, fetele il visau pe Laurentiu Duta, sau pe blondu’de la Animal X....Fredonam “Jimmy, Jimmy, iti plac fetitele-n bikini”, versuri care ni se pareau clar indraznete...

Sunt atat de multe incat nu ma pot opri din scris:))
Si stiu ca macar o parte au facut parte din viata fiecaruia.

Am lasat pe drum unele subiecte, pentru ca ar mai fi muuuulte de zis...Nu ezitati sa ma completati.


Sunt curioasa cate din prietenele mele de atunci ar fi dispuse sa vina la un “elastic session” asa de dragul vremurilor trecute....:P



duminică, 3 ianuarie 2010

2000+10

Acum, la inceput de an, avalansa de urari de bine ar trebui sa ne inalte...
Sondajele si premonitiile pentru minunatul an care vine nu intarzie sa apara, criza e mentionata peste tot, pe langa asta boli, razvratiri, razboaie, nemultumiri, lipsuri, fenomene naturale dezastroase...
Eh la naiba, let us live!

Cum iti asterni asa dormi.
S-a dus perioada sarmalelor, a cozonacilor si a vinului fiert ... (vorba unui prieten:"e ciudat sa fiu treaz":P) Maine e luni, e 4 ianuarie si multi dintre noi revin la servici, scoala... Si probabil multi cu sperante pentru un an mai bun si pentru realizari mai mari.
Un sfat am...lasati prejudecatile deoparte, mergeti inainte si cu cat va doriti mai mult un lucru, cu atat mai repede il veti indeplini:)
In general e bine sa iti impui teluri, sa ai o tinta...si s-a constatat de curand ca e mai bine sa iti tii planurile secrete:))
Adica sa nu spui nimanui ca anul asta ai de gand sa inveti mai bine, ca ai de gand sa pleci in croaziera sau ca ai de gand sa iti gasesti un gagic bogat. Sansele sa iti duci planul la bun sfarsit sunt invers proportionale cu numarul de persoane care stiu. Asa ca...munciti pentru voi, sperati pentru voi, ca pana la urma, daca stai sa te gandesti, nu iti baga nimeni in traista:))
Ca o concluzie...succes in tot ce vreti sa faceti, in tot ce sperati sa faceti si succes sa pastrati ce obtineti...