Departe de a comenta campania electorală sau alegerile oricui, o să pomenesc tembeliziuni și așa ziși jurnaliști, sau cum s-or numi!
Și nu de toți, că nu-s în măsură.
Pot doar să vă promit că ai mei nu s-or mai uita veci la Antene, poate doar la parabolice. Asta în condițiile în care știre din miezul zilei sublinia subtil că în diaspora sunt secții de votare goale. Și în condițiile în care știm (cei care avem minte să știm) cum a fost de fapt situația. Și în condițiile în care copilul alor mei (frate-mio, adică) a stat 3 ore jumătate să voteze în Hamburg, și chiar regret să scriu asta, dar ăsta e caz bun!
Cum credeți mă orbilor că se va mai uita careva om cu minte la voi, când cine știe câți alți copii sau nepoți sau alte rubedenii au stat la cozi în majoritatea țărilor din Europa? Ce aveți în capul ăla și pe câți bani mințiți? Cu ce v-o putut manipula așa de rău încât nu vedeți diferența între plasa cu bunătăți mâncabile și oala cu răhățel?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu