BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS

duminică, 16 octombrie 2011

I did it.

Am făcut-o și pe asta. Mai mult de curiozitate. De o curiozitate extraordirară, de fapt. Vroiam să văd dacă zvonurile sunt adevărate.... dacă mă vor durea ochii după, dacă îmi voi schimba concepțiile, dacă oamenii exagerează sau sunt doar invidioși și răi. Ei bine, oamenii nu exagerează. Chiar e dezastru.


Am fost in Banbu'. Și Doamne, cât sclipici! Câtă modă, câtă destrăbălare și craci goi mi-au încântat privirile! Cât solar, machiaj și dantelă pe metru pătrat! Câte rochițe de banchet și bucle făcute cu presa! Ce tocuri impresionante (care evident, nu îți permit să dansezi nicidecum, poate numai dacă ești as în mers pe picioroange), ce funduri celuloase ascunse cu chiu cu vai sub rochițe vaporoase, ce libidinoși de bărbați lângă puștoaice de anu' 1... Sincer, în primele 15 minute m-am simțit ca într-o telenovelă de ultim nivel, unde marmotele alea de actrițe umblă în rochii de gală și prin casă și sunt urmărite de moși cu averi impresionante... Unele scene erau într-adevăr ca din filme de groază, te uitai cu speranța că fătuca nu își va suci ce stiu ce, în încercarea de a impresiona audiența masculină și de a își scoate cât mai tare fundul ascuns sub perdelele (grr, rochițele) de care vorbeam mai devreme... 90 % din fetele de acolo aveau corp superb și atitudine de mahala. Beauty without brains is nothing. Părerea mea.


Curiozitatea mi-a fost satisfacută. Nu mai calc acolo decât dacă vreau să mă mai doară ochii sau dacă îmi doresc neapărat să văd vedete de duzină, îmbrăcate din mall și care încă au impresia că Pamela e divă.


Am și o poză care demonstrează că nu e așa de bine să fii la înălțime dacă nu știi să te mai uiți și în jos din când în cand, să vezi ce ai AGAȚAT ;)








vineri, 7 octombrie 2011

Prima dată

Prima dată când am experimentat, a fost de nedescris, ca pentru fiecare student ieșit de sub tutela liceului și a părinților. Mi se părea fascinant. Când am intrat, mi s-a părut extraordinar, am simțit cât e de strâmt, umed și simțeam un miros necunoscut, cam tot la fel de necunoscut ca și sentimentul care mă încerca. Le simțeam respirția pe ceafă, mâinile pe talie, simțea fiori pe tot corpul și mă fascina tresăritul celor de lângă mine. Era ușor întuneric pentru că toți erau mai mari ca mine. Când a intrat ultimul am simțit că mă sufoc, că mă cutremur și că explodez. Doar că picioarele mele erau fixate, nu mă puteam mișca și simțeam o mână grea și aspră pe umărul meu care nu mă lăsa să mă mișc în voie... O suviță de păr îmi aluneca pe față ... și mă incomoda, dar cine să observe? Fascinația călătoriei tocmai începute era aproape de extaz... Începusem să mă întreb oare cât va mai dura această experiență de o noutate ciudată...


Și apoi m-am prins... va dura tot timpul, cause RATUC never gets old!!!!!




luni, 26 septembrie 2011

Zodia ge(r)menilor

- Al meu e mai pufos... Zice Olga, colegă mea.
-Nici vorbă, pune mâna pe ăsta! ... zice Captain.
- Pfff, io nu le simt pe ale voastre... de fapt mi se pare că nu-s ce îmi trebuie mie, adaug eu convinsă. N-au destul potențial... nu-mi place să le ating, îs aspre.
-Du-te tu, zice Olga, nebună mai ești, îs de cea mai bună calitate. Pe mine mereu m-au ajutat la greu! Nu știi să apreciezi ce-i bun...
- În timpul ăsta Captain le întorcea pe toate părțile încercând să mă convingă de cât de absorbante sunt.

Asta făceam noi azi la birou, fiecare cu pachetul lui de batiștuțe ;)


Colegii mei nu se numesc așa și situația e intenționat exagerată... dar e sezonul microbilor așa ca aveți mare grijă de voi! Să aveți o săptămână minunată!


sâmbătă, 24 septembrie 2011

...

Mă, io pe pipițele astea colorate de la teveu le-aș exporta, că tot zice lumea că avem fete frumoase în Românica... nu de alta da poate alții ar știi ce să facă cu ele... sau poate ar învăța că ''less is more'' și nu ne-ar mai face greață cu talentele care presupun chiloți cu ața între ... emisfere. Sau poate ar învăța cât ''talent''' e necesar să ne arate și cât să rămână în sutien. Mi-e rău, zău!
Și văd că nici TEO nu-i prea încântată de apariții de genul...

Deci cu faza cu ''the bunny show'' Andreeutza m-a făcut sa sufăr... E penibil și fără sens.

Asa că după ce vedeți filmulețul pe blogul lui Teo, să reveniți să citiți un banc găsit pe feisbuc.

O fetiță intră într-un magazin de animale de companie și întreabă:
-Aveți iepulași dlăgălași?
Vânzatorului i se rupe inima, se apleacă către fetiță și îi zice:
-Sigul că avem, de cale ți-al plăcea? Vlei unul aaalb cu ochii maaaali sau vlei unul pufos, sau vlei unul gli cu ochii loșii?
Fetița se înroșește puțin, se apleacă în față și-și pune mâinile pe genunchi apoi spune:
-Cled că pe pitonul meu îl doale în cul de cale.....

Să aveți un weekend minunat!

joi, 15 septembrie 2011

AnI dHe LiTscHeu

A început școala! Și astfel Clujul s-a schimbat, sunt mult (prea) mai multe coolori, mai multe fiThZE, ghiozdane umflate sau poshetzele minuscule cu sclipici. Mai puțin aer de respirat în autobuz și mai multe priviri de înfruntat, plus mâini pe fund. Mai multe insigne, telefoane la 7 dimineața, povești despre întâlniri și ora oribilă de mate sau c****a din clasa de lângă.



Am observat în umila mea plimbare de la 7 jumate cu busu, mai multe tipologii de elevi. Pardon, liceeni.



1. Diva consacrată. Toată toată feșăn, cu lac roz/unghii cu gel. Vorbește taaare și mult, are în jur 2 gagici care speră ca dacă umblă cu don'șoara au șanse să fie dive și ele la un moment dat. Diva știe tot, care cu care s-a mai cuplat, de ce și cum. Are cele mai prețioase știri din toată școala și modelul ei în viață este Bianca Drăgușanu. Diva chiar știe tot, mai puțin orarul.



2. Smecheru' cu cercel... musai mare și sclipicios, cunoaște toate divele (vezi nr 1) din școală. E ușor analfabet, se împinge si e gălăgios.




3. Detașatul/detașata...sunt acei misteriosi din clasa care au un farmec aparte, nu-s cei mai deștepți dar nici nu vor să fie. Își petrec pauzele singuri sau cu detașații lor.




4. Chubby complexat.


5. Roacăru, emogirl sau fanchi plină de agrafe.


6. Timida simpatică foc dar prea speriată pentru lumea asta.


7 Sportivul, cel care face în general parte din echipa școlii (de fotbal, baschet etc)


8 Ciudatul drăguț dar uncool.






Dacă ați văzut voi altceva, let me know.




















luni, 12 septembrie 2011

Despre compatibilitate

Vorbeam zilele astea cu cineva despre compatibilitate. Ce oare mai e și compatibilitatea între persoane? Să țină oare cont de zodii, educația primită sau de toleranța cu care ne naștem? Ne putem adapta oare să conviețuim cu oricine? Sau doar cu unele persoane? De ce ni se par antipatici unii de nici macar nu ne vine să le dăm o șansă să se prezinte? De ce le acordăm în schimb altora încredere din prima? Și, foarte important, ce rol are măsura sutienului (a se citi aspectul fizic) în aceste situații?


Concluzia mea e că totul depinde de starea în care ne aflăm când cunoaștem pe cineva. Dacă simțim că poate face parte din viața noastră, îi facem loc, fără să ni se pară că facem un efort prea mare. Dacă însă ne simțim constrânși, ne va fi cu mult mai greu să acceptăm persona respectivă în preajma noastră.


Asta se aplică și la prietenii și la iubiri. Cel mai greu e când te obișnuiesti singur și apoi ai probleme cu încrederea în oameni... dar ăsta e alt post. Și destul cu profunzimile :)


Vă dau temă de gândire!




O săptămână minunată să aveți!


luni, 29 august 2011

Impresiuni!

Well ... da, a fost vacanta si pentru mine.
Am si niste concluzii scoase din tolba de concediu.
Concediul asta am fost confundata cu Inna. Nu, nu mi-a placut.
Am (re)luat parte la festivalul mirific "Florile Oltului" dar cred ca trebuie sa ii schimbe cineva denumirea in "Flori duse pe Olt".
Am stat la soare, dar pana nici soarele nu razbeste cu pielea mea aaaalba!
Am simtit un regret ca in momentul in care am avut concediu mirosea deja a toamna. Adica a vinete coapte si zacusca.
Pe strazi e plin de copii care profita de ultimele zile de vacanta.
Hanna Montana e pe toate ghiozdanele ... din nou. It just never gets old!

Dar cea mai frumoasa parte a fost ca in sfarsit am avut un pic mai mult timp sa ma vad cu oamenii din Sibiu... si da, I'd do it again.


AAauuuci! Tocmai am primit o palma sa ma trezesc la realitate. O palma de la mine!

Well, u know the song...
Wake me up when September ends!